In pragul celor...50 de ani
In ziua in care implinea 50 de ani mama mea a ramas vaduva, tatal meu nu a apucat sa implineasca aceasta frumoasa varsta.Maine de 1 Decembrie 2016, Ziua Nationala a Romaniei si la 98 de ani de la Marea Unire eu implinesc 50 de ani, o fi mult, o fi putin, nu stiu, mie sincer nu mi se pare a fi asa de multi.Se spune ca odata cu inaintarea in varsta devenim mai intelepti, sincer nu mi se pare ca sunt mai inteleapta, poate putin mai calma, acum e parca un pic mai usor sa nu reactionez instantaneu coleric cum faceam la 20 de ani...In rest acum ma misc mai incet, in principal din cauza kilogramelor in plus si nu de putine ori mi se taie respiratia, din cauza astmului.Imi iubesc profesia si in ciuda multor neajunsuri ale locului in care profesez cred in continuare ca pot sa ajut si o fac, incerc asa cum m-a invatat din copilarie mama, sa nu judec pe nimeni , sa ma gandesc intai ce as face eu daca as fi intr-o situatie similara?! Incerc sa fiu un om pozitiv, sa gandesc frumos, sa vorbesc frumos sa simt frumos pentru ca eu cred cu adevarat ca asa cum banul trage la bani tot asa binele trage la bine si se pare ca si oamenii de stiinta sunt de acord cu aceasta abordare.
O fi aici jumatatea vietii mele sau, cel mai probabil, mai mult decat jumatate, Dumnezeu stie cred insa cu tarie ca sunt binecuvantata, m-am nascut intr-o familie iubitoare, o familie care pana la grade de rudenie care se pierd in multe alte familii, au tinut si tin mereu aproape, o familie care ne-am ajutat unii pe altii cand am putut sa facem asta.Dumnezeu mi-a harazit bucuria de a fi mama, mi-a daruit un copil bun, vesel, frumos si iubitor, mi-a harazit un sot bun, un om iubitor, harnic care s-a integrat minunat in familia mea si astfel am completat-o.
Tot ceea ce sunt astazi ca om, ca profesionist, ca sotie si ca mama datorez parintilor mei si familiei mele, in familie am invatat sa iubesc radacinile mele, sa respect munca, credinta si gandirea celor din jurul meu.Tot ceea ce am astazi ca posesie, avere datorez parintilor mei.Din experienta lor de viata am invatat ca este important sa iti iubesti munca si pe cei cu care lucrezi, ca asta te ajuta sa nu ti se para o povara castigarea painii noastre cea de toate zilele, am invatat ca atunci cand esti apreciat pentru ceea ce faci totul pare mai usor, cand simti ca esti respectat si iubit totul este mai usor, mai frumos.
Nu stiu ca viitor imi rezerva Bunul Dumnezeu dar sper ca sa imi dea sanatae si daca sanatate am atunci totul va fi o binecuvantare si nu o povara.
O constiinta impacata si pace in suflet va doresc tuturor.
K'melia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu