marți, 7 martie 2017

8 Martie

          Domnul Razvan Codrescu a postat un articol intitulat "SPUNE-MI CE SARBATORESTI, CA SA-TI SPUN CINE ESTI !", bine documentat, in care isi exprima opiniile impotriva sarbatorilor de sorginte comunista gen 1 Mai , 23 August si...8 Martie...
           Eu voi incerca sa exprim un alt punct de vedere.Fara sa fiu un fan al importatelor sarbatori decrestinate gen Valentine's Day, Halloween totusi acceptarea sau neacceptarea mea depinde de sarbatoare, nu sunt anti Valentin's Day si nici nu sunt de acord cu cei care pun problema Valentin's Day sau Dragobete, eu spun si una si alta, sunt pentru orice sarbatoare sau activitate care stimuleaza partile noastre bune, sentimente de iubire, emotii pozitive, gesturi frumoase, buna educatie.Sunt insa impotriva sarbatorii Haloween, prefer Luminatia care este serbata la noi in Ardeal tot de 1 noiembrie, sarbatoarea tuturor sfintilor in care noi cei ramasi in viata ne indreptam gandurile si rugaciunile spre inaintasii nostri trecuti in lumea celor adormiti, primenim morminte, aducem flori si aprindem candele.
            Privitor la apropiatul 8 Martie mie aceasta zi imi aminteste de vremea copilariei mele cand asteptam ca mama mea sa ajunga acasa de la scoala unde preda, sa vad cate buchete, cate ghivece  cu flori, ce cadouri a primit.Nu erau cine stie ce cadouri sau cine stie ce valori, ghivece cu zambile , lalele sau ticlame, buchete de flori de sezon deci iar zambile , narcise sau lalele si cate un bibelou sau un set de pahare sau de cescute de cafea dar cand le despacheta mama povestea la fiecare lucrusor de la cine l-a primit si aflam atunci si povestea elevului sau al elevei care a daruit.Bibelourile isi luau locul intr-o vitrina in casa noastra si de fiecare data cand se facea curatenie se evoca de la cine l-a primit si cate ceva din povestea celui sau celei care l-a daruit.Aceste povesti s-au spus de atatea ori incat acum dupa ce au trecut mai bine de 17 ani de la pensionarea mamei, privind acele bibelouri in vitrina evoc eu in propria-mi minte povestea celui care l-a daruit.Mama mea si-a iubit enorm profesia pana in ultima zi de scoala, si-a iubit elevii si stia sa vada partea buna a fiecarui elev chiar daca acestuia nu ii placea istoria, materia pe care mama a predat-o in toata cariera ei de 34 de ani in invatamantul romanesc, chiar daca elevul nu era bun la carte mama reusea intotdeauna sa vada partea buna a fiecarui copil care i-a fost elev si reusea sa stimuleze aceste parti bune si la randul lor copii o iubeau, nu i-au pus porecle, nu i-au demonizat defectele fizice sau alte defecte pentru ca se simteu iubiti de ea si la randul lor o iubeau, copii claselor mici cand, director fiind, mergea in asistenta la invataoare spuneau "a venit iar doamna aceea care ne spune frumosilor".
              Am vandut casa construita de parintii mei, ne-am mutat in alta localitate dar bibelourile de suflet ale mamei le-am dus cu noi si si-au gasit locul in vitrinele noii case si cu ele fiecare poveste.Anul trecut mama a murit, bibelourile au ramas si povestile de asemenea, copii aceia deveniti adulti intre timp, unii chiar bunici si-au exprimat fiecare cum au putut regretul pentru pierderea dascalului, compasiunea pentru noi familia ei. Evoc si acum cand sterg vitrinele povestea fiecrui obiect din ele si nu pot sa renunt la ele.
               Cadourile daruite de 8 Martie femeilor dascali nu sunt despre mita, despre bani multi , despre nu stiu ce valoare materiala sunt despre a invata copilul de la gradinita ca pentru dascali trebuie sa porti recunostinta pentru efortul ce il depun ca tu sa devii un OM care sa merite respectul celor din jur, o persoana de succes, sociabila si carismatica si uneori aceasta recunostinta se dovedeste cu un martisor fie el si din acelea doua la un leu, nu banii dati pe martisor conteaza ci stralucirea din ochii copilului care il ofera, recunostinta se dovedeste cu un buchetel de ghiocei, cu un fir de zambila sau uneori cu o lumanare aprinsa intr-o biserica si o rugaciune sincera pentru vesnica odihna.
               Pentru mine nu conteaza ca 8 Martie e o sarbatoare de sorginte comunista, cum s-a preluat sarbatorile precrestine si li s-a sxhimbat semnificatia tot asa putem si noi sa lasam pierduta propaganda comunista si sa perpetuam ceea ce este frumos si pozitiv in 8 Martie ziua internationala a femeii, sa ne exprimama recunostinta si iubirea pentru femeile din viata noastra fie ele mama, bunicile, matusile, surorile si alte rude dar si dascalitele, colegele, nu trebuie sa daruim cadouri scumpe doar o urare din suflet, un zambet sincer si uneori un fir de floare si sa ne invatam copii si nepotii sa face aidoma.

             O constiinta impacata si pace in suflet va doresc tuturor
                                                                                           K'melia  

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu