Desi m-am nascut intr-o familie mixta, din tata roman, a carui familie se trage din Muntii Apuseni, din preajma locurilor unde s-a nascut si a trait Avram Iancu, si din m100% ROMama nemtoaica, svaboaica din Banatul montan, sufleteste si spiritual ma simt 100% ROMANCA. Nu imi reneg radacinile germane, sunt foarte mandra de insusirile mele mostenite din partea germana a ADN-ului meu dar faptul ca mama mea a fost o foarte sufletista profesoara de istorie care a cultivat elevilor ei simtul patriotic, mandria de a fi roman, dragostea pentru tara noastra, traditiile noastre si istoria noastra a facut ca si jumatatea mea nemteasca sa contribuie fundamental la a ma simti spiritualmente 100% romanca.Peste toate acestea eu m-am nascut de 1 decembrie si cum momentul nasterii isi pune amprenta asupra intregii noastre vieti, asupra tuturor aspectelor vietii noastre, cred cu tarie ca ziua in care m-am nascut a contribuit la a fi eu sufleteste si spiritualmente romanca.Sigur la toate acestea a contribuit si faptul ca am fost botezata si educata ortodox, am crescut la bunicii paterni intr-un sat micut din judetul Arad in care nu existau nici un fel de minoritati etnice.
Tatalui meu FLORIAN GORNIC in familie si in satul sau natal i se spunea si i se spune si acum la aproape 26 de ani de la trecerea sa in lumea celor adormiti ( asa cum foarte frumos se spune in biserica noastra ortodoxa romaneasca) IANCU, la fel ca si eroului nostru national. Traditia familiei Gornic spune ca Gornicestii au venit in satele Moroda si Iermata pe la 1750 ca preoti si dascali, in acte de la anul 1771 apare in Moroda un Gornic Ioan. Tot traditia familiei spune ca unul dintre stramosii mei Gornic Igna a murit in anul 1928 la varsta de 103 ani spun unele surse, altele spun ca avea 105 ani.Acesta practica CEUJERITUL, o forma de comert cu animale, cumparau animale in anumite targuri, le transportau spre revindere in alte targuri dupa ce le mai ingrasau.In drumurile sale dupa animale Igna frecventa des targurile de la Brad si Halmagiu unde, povestea acesta nepotilor sai, se intalnea adeseori cu Avram Iancu, eroul motilor, acesta intreba de el prin targ "unde-i Igna cel cu clisa, pita si rachia" (slanina, painea si tuica) si asemenea tuturor motilor nici Igna nu accepta ideea ca Avram Iancu e nebun, el povestea "Iancu nu-i bolund ci numai suparat".
Cu un asemenea istoric familial nu este deci de mirare ca eu ma simt spiritualmente 100% romanca.Personal cred ca si faptul ca m-am stabilit in Arad, orasul in care au locuit, au trait si au activat corifeii unirii de la 1 Decembrie 1918, membriiConsiliului National Roman Central, CNRC,care au pregatit si realizat Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918, nu este o intamplare ci este o implinire a destinului.
In anul viitor, 2018 se aniverseaza centenarul formarii Romaniei Mari, al Marii Uniri si totodata 160 de ani de la Revolutia de la 1848, doua aniversari importante pentru noi romanii in general dar pentru romanii ardeleni aceste aniversari rezoneaza puternic in sufletele si constiintele noastre. Doar gandindu-ma la aceste aniversari si in sufletul meu rasuna un poem simfonic cantat de clopotele bisericilor din Blaj, de la Tebea si de la Alba Iulia si pe cer vad un curcubeu tricolor asa ca si pe bolta bisericii din cimitirul de la Tebea.
Personal cred ca fiecare dintre noi romanii trebuie sa ne aducem contributia la celebrarea acestui centenar, trebuie sa onoram memoria inaintasilor nostri care au facut posibile aceste aniversari prin a ne implica in viata cetatii in care traim in spiritul tolerantei, in spiritul civilizatiei, al moralitatii, al lui Dumnezeu, Nihil sine Deo asa cum minunat spune dictonul Familei Regale a Romaniei, cred sincer ca noi fiecare, indiferent ca suntem sau nu monarhisti in constiinta noastra, ar trebui sa interiorizam in constiinta si viata noastra acest dicton, sa il punem pe Dumnezeu in tot ceea ce gandim, spunem sau facem. Intaorcerea la traditia si valorile noastre stramosesti, la respect, la educatie, la credinta, la toleranta. Sa lasam un pic deoparte pretentiile de la stat, primarie, autoritati si sa facem noi pentru tara si pentru oras un pic mai mult chiar daca acest mai mult inseamna a manifesta in fata Palatului Administrativ pentru a opri un abuz, a initia si a semna o petitie, a ne face ascultati si auziti nu doar atunci cand e campanie electorala, a abandona pasivismul nostru proverbial, a abandona atitudinile gen "cine ma baga pe mine in seama" sau ""merge si asa", a abandona retragerea pe margine si a lasa pe altii sa actioneze si a ne inscrie doar la avantaje caci doar asa rasare Iancu din oricare, daca vrem putem fiecare sa fim pentru orasul in care traim, pentru Romania un Avram Iancu sau un Vasile Goldis, un Ioan Ratiu.
"O constiinta impacata si pace in suflet va doresc tuturor"
K'melia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu