În aceste zile ce s-au scurs de duminică 24 nov 2024 încoace sufletul meu a plâns!
Mă întreb cum am ajuns ca peste două milioane de români să voteze Călin Georgescu în primul tur de scrutin?! Adevărat TOATE partidele au promovat nulități la vârful lor, liderii de astăzi ai tuturor partidelor nu pot fi comparați cu liderii din anii '90. Cei din anii '90 aveau școală serioasă și în discursul lor asta se vedea, cei de acum sunt fie bâlbâiți și agramați fie cu un vocabular de șef de gașcă printr-un cartier mărginaș.
Adevărat în timpul pandemiei a existat enorm de multă durere, frustrare, furie și autoritățile doar ne-au închis în case, ne-au refuzat orice ajutor din partea familiei extinse, a bisericii, a prietenilor, a specialiștilor. Ne-au obligat să ne îngropăm morții în saci negrii, fără priveghi și uneori chiar fără slujbă. A rămas enorm de multă traumă în urma acelui an și nimeni nu a vindecat-o, nici de comunicat nu s-a comunicat cu noi, ni s-au dat doar ordine și niciodată nimeni nu ne-a întrebat cum ești? Mai poți? În aroganța lor politicienii nu ne-au dat explicații niciodată, nici atunci și nici după. Ca să acutizeze totul și să inflameze totul au turnat benzină pe focul suferinței noastre acuzându-se unii pe alții de cheltuieli inutile și de achiziționat mii de doze de vaccin ce au sfârșit aruncate la gunoi. Pot să înțeleg toată acestă enormă frustrare, durere și furie.
Ce nu pot să înțeleg în ruptul capului este de ce nimeni, în TOȚI acești ANI de zile, niciodată nu a încercat să se pună în situația cadrelor medicale?!
Cadrele medicale au învățat între 15 și 23 de ani minim pentru a fi asistenți medicali sau medici specialiști. Au ajuns în fața unui virus necunoscut, a unei boli necunoscute cu evoluții extrem de diferite, de la pacienți care făceau o simplă gripă, răceală care trecea în 10-14 zile până la pacienți care în doar câteva ore își pierdeau viața. Nu exista nici un institut de cercetare care să furnizeze o cercetare despre această boală, nicăeri în lume. Nu aveau la cine să apeleze pentru îndrumare și ajutor. Organizația Mondială a Sănătății - OMS a centralizat statistici, proceduri care au dat rezultate undeva în lume și au distribuit informașia în întreaga lume. Fiecare guvern a procesat informația cum a crezut că își vor proteja populația mai bine. România și-a acceptat să se întoarcă acasă toți cetățenii ei care munceau în Europa și în lume, i-a tratat în spitale indiferent că erau asigurați medical sau nu. Australia în primă fază și-au închis ermetic granițele, au refuzat întoarcerea acasă a propriilor cetățeni pe care închiderea granițelor i-a prins în lume, la muncă sau în concediu. Când Australia a permis întoarcerea în țară a propriilor cetățeni pe care pandemia i-a prins în lumea largă, i-a primit DOAR cu condiția de a fi vaccinați sau să fi trecut prin boală recent. Vă amintiți scandalul Austrelian Open - Djokovoci când sârbul a încercat să particiăe la turneu fraudând regulile australiene.
Personal găsesc traumatizant să citesc și să întâlnesc și acum după ani de zile acuzații de tipul: cadrele medicale au omorât oameni în pandemie. Chiar nu vă gândiți că au murit și cadre medicale în pandemie? Că și-au pierdut și ei rude, pe care i-au îngropat în saci negri, fără priveghi și slujbă? La durerea lor când s-au văzut neputincioși în fața bolii nu se gândește nimeni? Cum puteți să faceți acuzații de parcă doctorii și asistentele au luat o pușcă mitralieră și i-au împușcat pe acei pacienți ca teroriștii ăia de au deturnat avioanele în turnurile gemene americane?!
Respectul se câștigă. Cum credeți că veți fi respectați și îngrijiți de aceste cadre medicale pe care voi nu doar le desconsiderați, le acuzați de crimă?!
Doamne Ție îți mulțumesc că sunt pensionară! Dacă aș mai lucra nu știu dacă aș putea să rămân sănătoasă psihic primind atâta ură de la bolnavii mei și de la aparținătorii lor.
Se pare că noi românii deși ne place să ne batem cu pumnul în piept că suntem un popor credincios, indiferent la ce biserică umblăm, indifernt cât de des ori rar călcăm pragul unei biserici, ne place să credem despre noi că suntem credincioși, buni, noi nu am pornit niciodată un război de cucerire (ceea ce nu este totalmente adevărat) dar uităm un principiu Biblic de bază: "nu judecați, ca să nu fiți judecați" (Ev. Matei 7;1) și "să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți" (Ev. Matei 22;39).
